Împãratul meu, Tu eşti,
Doamne Tatã,
Cãci Tu viaţã-n veci mi-ai dat
Fãrã platã!
Chipul, ce mi l-ai fãcut
Din ţãrânã
Vreau, în slujba Ta, mereu
Sã rãmânã!
Tu din Logos m-ai nãscut
Şi Luminã
Ca sã pot sã fiu gãsit
Fãrã vinã.
Cine, oare, ar putea,
Cine, oare?
Sã mã ţinã-n vremea rea
În picioare?
Dragostea ce Tu mi-ai dat,
Mereu creascã,
Aducându-mi liniştea
Sufleteascã.
Apa Ta, sufletul meu
Sã mi-l spele,
Şi ajutã-mã sã urc
Cãtre stele!