Nu există o mai mare bucurie pe pământ,
Decât cea să porți un nume, nu oricare... unul sfânt,
Și să fii moștenitorul, celor ce-s în veșnicii,
Ooo... ce bucurie mare, ca tu să fii.

Ni există o mai mare, bucurie când tu ai,
O nădejde care-i vie... să ajungi odată-n Rai,
Dar și drumul către ceruri, care astăzi ți-e deschis,
Este-o mare bucurie, este-un drum spre Paradis.

Nu exista o mai mare bucurie în suspin,
Când în el apare-ndată, un fior ce-i de alin,
Și-acea rază-i bucurie, printre nori care apare,
Să aduce o lumină, ooo... ce bucurie mare.

Nu există o mai mare, bucurie zi de zi,
Prin credință tu în toate, astăzi ca să poți păși,
Este-un har... un har ce-i mare, este el o bucurie,
Căci și astăzi mai deschide, porțile spre veșnicie.

Bucură-te-ntotdeauna, și în greu... și în necaz,
Și în clipa cea în care, lacrimi curg pe-al tău obraz,
Vei simți o mângâiere, ce vre-o dată n-ai simțit,
De alegi să fii cu Domnul, tu în toate fericit.

Bucură-te căci te-așteaptă o mai mare bucurie,
Nu e una oarecare, este ea o veșnicie,
O vei întâlni odată, de ești astăzi bucuros,
Pe aceiași urmă care, a pășit cândva Hristos.