Fii mereu lumină-n lume, oriunde în ea ai fi,
Cel ce te-a ales odată, să se poată El mândri,
Fii lumină-n suferință, fii lumină în necaz,
Fii lumină chiar și-n clipa, cand ai lacrimi pe obraz.

Fii lumină-n orice faptă, fii și în a ta vorbire,
Fii în toate... dar și pasul să nu-ți fie în neștire,
Fii lumină în purtare, dar și-n haina ce-o îmbraci,
Fii lumină-n vorba multă, și alege ca să taci.

Fii un far mereu în toate, și mereu să strălucești,
Ca în drumul tău din viață, să se vadă cui slujești,
În furtuni... în întuneric, tu să luminezi aprins,
În iubire, căci iubirea orice rău ea a învins.

Fii lumină și în noapte, ca să fii și tu urmat,
Lasă urma care Domnul, luminând El a lăsat,
Nu mocni sub cenușiul unui nor, tu nu fi stins,
Chiar și-n mijlocul de mare, fii un far mereu aprins.

Luminează-n locul care, ai fost pus de Dumnezeu,
Cei din jur mereu să vadă, că tu ești un fiu al Său,
Nu te stinge-n vremuri grele, nici în adieri de vânt,
Fii mereu tu o lumină, pentru Domnul pe pământ.