Și chiar dacă nu merit s-asculți cererea mea,
Cu încă o scrisoare vin înaintea Ta.
Trecută este iarna, afară-i soare iară,
A revenit frumoasa și dulcea primăvară!
Precum ies ghioceii, răsar speranțe-n mine,
Că poate bunătate primi-voi de la Tine!
Mă plec în rugăciune să-Ți cer din nou iertare,
Ca-n dreptul meu din ceruri să scrii azi îndurare!
Un fir de praf sunt, Doamne, în vântul primăverii
Dar prin Hristos am totul, prin harul învierii!
Prin jertfa Sa cea sfântă, Părinte îndrăznesc
S-aduc înc-o scrisoare la tronul Tău ceresc! . .
O, nu îmi ține seamă, Stăpâne, de trăirea
Ce s-a-nfrățit cu frica dar și cu răzvrătirea! ...
Mai scrie îndurare și azi în dreptul meu,
Deschide-a mea scrisoare de sus, din cerul Tău.
Oh, Te-aș ruga, Părinte să spui doar un Cuvânt,
Să spui doar rezolvare de pe tronul cel sfânt!
Cu lacrimi de căință, din duhul meu zdrobit
Te rog să iei aminte la tot ce am rostit...
Să vadă mulți că Tu ești puternic Dumnezeu,
Că pentru Tine, Tată, nimic nu e prea greu!
Rămân în așteptare, în rugă și-n credință
Că îmi vei da, Părinte, din ceruri biruință!
Îți mulțumesc, divine, îți mulțumesc nespus
În Numele iubirii, al Domnului Isus!
A Ta să fie slava și gloria pe deplin
Și-acum și pe vecie, căci vrednic ești,
AMIN!