De-ai deschide astăzi ochii, tu creștine-n drumul tău,
L-ai vedea în tot pe Domnul, căci în toate-i Dumnezeu,
Și în cele mai mărunte, și în cele ce sunt mari,
Și în spatele acelor, ce îi vezi că sunt mai tari.

Dar Isus e și cu-aceia, care sunt slăbănogiți,
Niciodată nu sunt singuri, ei de El nu-s ocoliți,
Îi ridică când coboară, dar și-atunci când obosesc,
El le este-a lor tărie-n viața lor de îl primesc.

Cu acel zdrobit e-ntruna, de Isus este iubit,
Îi aduce alinare, chiar atunci când e zdrobit,
De ești azi în apăsare, lasă și-n al tău suspin,
Să coboare să-ți aducă vrea și ție un alin.

Dar adeseori tu astăzi, urci o treaptă... trei cobori,
Mai cobori când sus pe ceruri, se adună iarăși nori,
Și sub ei nu vezi lumină, căci privești numai în jos,
Tu privește-n sus... lumina, este doar Isus Hristos.

De-ai deschide astăzi ochii, ai vedea că-n viața ta,
Grija numai El ți-o poartă, oriunde tu te-ai afla,
Înțelege azi creștine, că puterea-i Dumnezeu,
Nu lăsa să te-amăgească, șoaptele acelui rău.

Chiar de-ntâmpini azi pe cale, ziduri groase, munți și văi,
Peste tine de cad stropii, cei de foc ce sunt prea grei,
Dincolo de toate astăzi, să privești ar vrea Isus,
Ca să vezi că ajutoru-l poți primi numai de sus.

Trebuie doar tu privirea, s-o ridici nu s-o cobori,
Dincolo de vânt... furtună, dincolo de val... de nori,
După toate este Domnul, El mereu te-a ajutat,
Ca să treci ușor de toate, într-un chip nevătămat.

De nu vezi... privește-n urmă, și întreabă-te acum,
Cine te-a ținut pe tine, în picioare pe-acest drum,
De nu vezi... cere lumină, de o vrei... o vei primi,
Căci Isus este iubire, toate-ți poate dărui.