Din casuta mea iubita
Eu eram in necredinta
Iar parintii si un frate
Ei erau la pocainta.

Mama-n sfaturile sale
Nu-nceta mereu a plange
Cautand pe orice cale
Incercand a ma convinge

Cata lupta n-a fost data
Si prin rugi si prin cuvant
Sa urmez macar odata
Sa aud cuvantul Sfant

Pentru- atata staruinta
Pentru mila aratata
M-a dus dorul din silinta
Sa urmez si eu odata

Astfel, intr-o primavara
Cand era frumos, racoare
M-am dus si eu intr-o seara
Cu parintii la adunare.

M-asezai frumos pe-un scaun
Ce era mai la o parte
Si-ascultam ce vor sa spuna
Cativa oameni dintr-o carte

Ascultam cum spun din carte
Ca Hristos iar o sa vie
Si in fata lui toti mortii
Din mormant o sa invie

Mintea mea voia sa zboare
Dar rabdand tot in tacere
Ascultam cum spun din carte
Despre prima inviere

Ma uitam la toti in jur.
Erau cu batiste-n mana
Si-I vedeam scaldati in lacrimi
si in ruga cumm suspina

Ma gandeam: Cum se intampla
Ca atat popor sa creada
Cand ii vad ca-s oameni simpli
si vorbeau fara de baza?

Tot ma retineam in sine
Dar fierbeam intr-o furie
Asteptam sa se termine
Sa ma scap de-o datorie.

Astfel, cand se termina
Eu eram una din toti
Ce chemam pe-ai mei acasa
Sa plecam cat mai grabit

Vin parintii, ma-nconjoara
Parca nu stiau a spune
Biata mama ma masoara
Ne-ncetat privind la mine

O vedeam ca-I fericita
Ca i-am implinit dorinta,
Insa ea credea sarmana
Ca m-o fi patruns credinta.

Cand incep eu a le spune
Ca m-am plictisit de toate
De Cuvant, de rugaciune
Si de cantecele toate

Vad taticu-si schimba fata
Cat si fratele si mama
Vazand ei ca din atatia
Nu mai eu nu-am luat seama…

Din nou ochii si-atinteste
Biata mama- ncepe a plange
Si din plina ei sfortare
Incepe iar a ma convinge:

Cum? Din cati din asta seara
Ascultau cu-atata zel
Numai tu respingi Cuvantul
Si nu vrei sa crezi defel?

Numai tu, din casa noastra
Numai tu respingi Cuvantul?
Nu vrei tu sa fim odata
Sus in cer rapiti de Domnul?

Mama draga, nu mai plange
Iata ca ti-o spun in fata:
Cu-asta nu ma pot convinge
Chear de-as mai trai o viata!

Cand va vad eu oameni simpli
Rasfoind romanul cartii
Ca va fi sa se intample
Ca sa mai invie mortii

-Pentru mine sunt destule
Cate-aud si cate vad
Ca eu vad ca-s vorbe goale
Si nu pot ca sa le cred…

Omul cat traieste- nvata
Si tot moare ne-nvatat
Am citit destule-n viata
Nu ma pot lasa-ncantat…

Dup-o lunga convorbire
Iata c-am ajuns la poarta
Drumul de la adunare
L-am trecut vorbind in soapta.

In sfarsit ajunsi acasa
Ne-asezam cu toti la cina.
Insa toti taceau la masa
n-are nimeni ce sa spuna.

Fiind ora cam tarzie
Nu prea bine m-am simtit
M-am intors intr-o furie
In camera de dormit.

Insa, pana adormisem
Ce-am gandit nu va pot spune
Iar ai mei nu se grabira,
Au ramas la rugaciune.

Dupa-a mea apreciere
Nu va pot prezenta-n culori
Cate clipe, cate ore
Am adormit ca dusa de valuri.

Atunci apare-o voce blanda,
Auzind din departare
Cineva dintr-o lumina
Striga atuncea: Desteptare! ! !

Plin e cerul de lumina
Si-n mormant nu e tacere
Glasul sfintilor rasuna
Ca e prima inviere.
Speranta ce-o aveam
Parea ca ma uitam prin casa
Vad ca usa se deschise
Si pe-ai mei iesind din casa

Vad pe tata, Vad pe mama
Vad pe singurul meu frate,
Insa, cand ma uit mai bine -
Vad un sol la ei la spate.

Toti erau in alb ca lana
Fata lor era schimbata.
Vad ca solu-I ia de mana
Si-I ridica in sus de-odata…|

Am pierdut orice putere
Ridic manile spre cer
Cum eram in disperare
Incepui atunci sa zbier:

Vai mamic-o, scumpa mama
Nu ma lasa in durere
Iama sip e mine mama
Ca e ziua invierii.

Mama. , tata – nu vi-e mila?
Si eu sunt a voastra fiica
Nu va despartiti de mine
Si eu vreau cu voi sa fiu.

Mama, mama!
O viata m-ai iubit pana m-ai crescut
M-ai tinut la tine-n brate
Iar acum ma lasi pierdut?

Asta-I mama despartirea
Despre care mi-ai vorbit.
Iata-acum iti simt durerea
Ca nu-s mama pocait.

Plina de groaza ca de moarte
De care eram cuprinsa.
Sar din pat, … Observ ca-I noapte
Si ca tot a fost doar vis

Slava tie, slava Doamne
Ca mi-ai renascut cperanta
C-as fi mers pe cai gresite
N-as fi cunoscut viata

Strig la fratele de-alaturi,
Chem parintii langa mine
Pan la rasarit de soare
Am stat toti in rugaciune.

Slava tie, slava Doamne,
Ca mi-ai ridicat durerea
C-a fost numai vis de noapte,
N-a fost inca invierea!

Acum cred o Doamne Sfinte
Chear de mi-ar fi iadu-n fata
Voi striga cu voce tare
Ca mai este o alta viata.