Ochii îmi ridic spre Tine,
Toarnă, Doamne, viață-n mine;
Să nu simt nicio povară,
Să fiu liberă, ușoară
Ca o pasăre ce zboară.

Ochii-mi ridic spre-a Ta mână,
Iată-mă-s jos în țărână;
Dă-mi, Te rog frumos, putere
Să nu simt nicio durere,
Așteptând a Ta-nviere.

Ochii îmi ridic, Isuse,
Tu-mi știi vorbele nespuse,
Tu-mi știi simțul și trăirea,
Știi ce lupte-mi duce firea;
Dă-mi Tu iarăși fericirea.

Ochii îmi ridic spre Tine,
Nu mai vreau nimic din mine;
Doar de chipul Tău, Părinte,
Și de dragostea-Ți fierbinte
Să-mi aduc mereu aminte.

Ochii îmi ridic din moarte,
Dar nimic nu mă desparte,
Orice-ar fi, oricât, vreodată,
De iubirea Ta curată,
Niciodată, niciodată.

Ochii îmi ridic spre Tine,
Numai Tu cunoști mai bine
A mea-adâncă întristare,
Dar nu strig de disperare,
Ci prin Tine rămân tare.

Ochii îmi ridic, o, Tată,
Dă-mi iar pacea Ta curată,
Dă-mi și dulcea bucurie,
Îmbrăcată în tărie
Să privesc spre veșnicie.

Ochii îmi ridic, ai milă,
Iartă-mi orice stare-ostilă,
Orice greș și neputință,
Strâmbătate în credință,
Orice lipsă de știință.

Ochii îmi ridic întruna,
Tu-mi ești viața și cununa;
Eu depind de Tine-n toate,
Singurul ce totul poate,
Chiar din moarte a mă scoate.

Amin.

30 oct 2021