E toamnă în sufletul tău pribeag?
S-a mai dus o vară și tot ce îți este drag?
Nu suspina, nu plânge căci a mai rămas
Isus e lângă tine cheamă-l tu indat'.
Nu rătăci în noaptea întunecată.
Căci e un soare ce încă încălzește
Chiar dacă norul îți umbrește ființa
Nu știu care îți este dorința.
Dar știu că este unul care îți poate lua
Povara, tristețea și problema ta.
Rămâi lângă el și valul se va potoli
Iar tu vei sta pe stâncă și nu te vei clinti.
Rămâi în picioare rămâi și te luptă
Căci ai un scut puternic care te ajută
Rămâi la adăpost sub aripa sfântă
Nu te lăsa învins, mai roagă-te, mai strigă.
Genunchii zdrobiți și glasul ce e stins
De atâta plâns ochii îți sunt fierbinți
Inima tânjește după sfântul dor
După Isus acel Mângâietor.
După orice vară caldă
Vine ANOTIMPUL ce e numit TOAMNĂ
Vine iarna rece ce totul îngheață
Dar cei ce rezistă vede
Cum primăvara și soarele sosește.
Dar mai presus de toate
Să nu uităm că sus in cer
Toate astea pier
Lacrimi durere suspine și chin
Caută să îți păstrezi un loc
In cerul divin.
Amin.
După furtună
Iată că vine și vreme bună.
Dacă trebuie să am sufletul zdrobit pentru a îl slăvi pe Domnul accept .
Nu pot găsi cuvinte pentru a descrie ce se simte când Domnul îți dă mângâiere.