Când tu l-ai găsit pe Domnul? , omule ce ești creștin,
Când erai sub nori? , sau poate sub un cer frumos... senin,
Unde l-ai văzut tu oare? , pe o mare liniștită,
Sau creștine... printre valuri, ce vroiau să te înghită.

Tu l-ai întâlnit pe Domnul! ! ! , spune azi în gura mare,
Pe un drum pietros prin vale? , sau pe unul doar cu soare,
Ți-a întins El ție mâna, când dormeai tu liniștit? ,
Sau în groapa cea adâncă, când pe tine te-a găsit.

Când tu i-ai simțit prezența? , când erai în nepăsare,
Sau în suferința care, era un-atât de mare,
Când El ție ți-a șters fața? , când era mereu uscată,
Sau când ea de multe lacrimi, era fața întristată.

Astăzi stai la o răscruce, și întrebi în ea mereu,
De ce Domnul nu răspunde? , de ce este-atât de greu? ,
Te întrebi... de ce nu vine? , te întrebi de te-a uitat? ,
Dar creștine, tu ascultă, Domnul este neschimbat.

Întrebarea ta să fie, oare unde ți-ai pierdut? ,
Dragostea și-a ta credință, ce-o aveai la început,
Unde ai pierdut nadejdea? , ce-o aveai mereu pe drum,
Tu coboară-te în tine, cercetează-te acum.

Și întoarce-te îndată, l-a acele ce-s dintâi,
Fapte, dar și în iubire, vrea azi Domnul să rămâi,
Ca să-l vezi din nou în toate, și să simți prezența Sa,
Cum tu îl vedeai odată, vrea și azi să-l poți vedea.

Cum tu l-ai găsit pe Domnul, vrea și azi să îl găsești,
Cum l-ai întâlnit odată, vrea și azi să-l întâlnești,
Dar tu caută-L în toate, negreșit îl vei găsi,
Li se-arată celor care-n inimă îl vor primi.

El cu tine va rămâne, de rămâi și tu în El,
Vei vedea a Sa lucrare, de te vezi azi mititel,
Tu vei fi mai mult pe cale, decât un biruitor,
Celor ce se-ncred în Domnul, zborul lor... e-un zbor ușor.