ERAI

Erai ca un praf, doar țărână,
Dar acum, pentru tine-am venit,
Ți-am întins cu iubire-a Mea mână
Și harul, nu ți l-am oprit.

Ia-mi mâna și prinde-o, te-agață de ea
Și deloc să nu-i mai dai drumul,
Eu vreau să te țin, în dragostea Mea,
Cu mâna ta să-mi strâng pumnul.

Erai în noroi, murdar de păcate,
Te-am găsit, Te-am spălat și Te-am uns,
Te-am pus în lumină în mijloc de noapte,
Să nu mai cunoști nici un plâns.

Te priveam cu inima plină de milă
Și jeleam după tine, mereu.
Când erai ticălos și vrednic de silă,
Te-am adus sub al Meu curcubeu.

L-am trimis pe-al Meu Fiu către tine
Când erai disperat și fără scăpare,
El te-a smuls dintre morți și te-a scos din ruine
Și datorită doar Lui, Ți-am dat Eu salvare.

Acum, nu mai vreau să știu cum erai,
Pe toate le-arunc în marea uitării,
Dar, vreau ca să știu de-acuma, cum stai
Când moartea-ți apropie solii?