La streașina nopții țurțuri de stele
Cu lacrimi fierbinți picurând, meteori,
Se-ncinge spirala Căii Lactee...
Ca tot ce se trece, trecem și noi.
În inimi de gheață altare se-aprind,
Din arderi de tot mireasmă aleasă,
Isus jăruiește-n carbon fumegând,
În flăcări Iubirea zboară Acasă.
Suntem trecători, să nu trecem oricum!
Căci Țara cu străzi de Aur ne-așteaptă,
Luptați biruind pân” la capăt de drum,
Ultima redută, ultima treaptă.
Tu, suflete din goluri celulare,
Fii un lăcaș al Dragostei divine;
Ea este veșnică, nepieritoare,
Este Isus Cristos sădit în tine.
Suntem trecători, sufletul perindă
Chipul, mireasma dincolo de vamă,
Să ne pregătim privind în Oglindă,
Slova ne-nvață, să băgăm de seamă!