Te-am găsit pe drumul vieții, când nimic nu-nțelegeam,
Tu îmi ridicai privirea, când pământul îl priveam,
Raze pline de lumină, să le văd în viața mea,
Să nu cred că eu vre-o dată, singur voi rămâne-n ea.

Să nu cred că uită cerul, de ființa mea slăbită,
Să nu cred că-mi este viața, pe pământ ea o risipă,
Mi-ai ieșit mereu în cale, când pe ea-ntâlneam vre-un greu,
Ca să înțeleg că mie, mi-e Stăpân un Dumnezeu.

Printre lacrimi eu pe Tine, Doamne-ades te-am întâlnit,
Printre ele eram omul, cel mai liber... fericit,
Eram omul plin de lacrimi, dar fără de vre-un necaz,
Când Isuse a Ta mână, o simțeam eu pe obraz.

Chiar de fața-mi era plină, și-a mea inimă era,
Doar de-o mare bucurie, când simțea prezența Ta,
Era plină de nădejde, căci în ea erai mereu,
Și fierbea marea iubire, pentru Tine Dumnezeu.

Eu te-am întâlnit pe Tine, la un drum cu o răscruce,
Când izvoarele de lacrimi, începeau să se usuce,
Tu îmi aduceai lumina, luminai cărarea mea,
Ca Isuse... eu în viață, să nu rătăcesc pe ea.

Să aleg o cale sfântă, Tu mereu m-ai ajutat,
Când eram orbit de ceață, Tu mereu m-ai luminat,
Ale mele vise Doamne-n care eu te-am întâlnit,
Din iubire pentru mine, toate Tu le-ai împlinit.

Eu te-am întâlnit căci Doamne, ai venit în calea mea,
M-ai luat de mână Doamne, m-ai trecut de tot pe ea,
De atunci nu-mi este teamă, știu că Tu cu mine ești,
Să îmi porți mereu de grijă, Tu nicicând nu obosești.