Azi întreg pământul geme, sub o vreme ce-a venit,
Să-i arate... să îi spună, că nu este pregătit,
Să le spună să coboare, celor de pe înălțimi,
Celor goi ei ca să fie, ca și sfinții heruvimi.

Celor cu priviri șirete, azi le spune Cel preasfânt,
Ei privirea-n umilință, s-o aplece-nspre pământ,
Idolii să-și părăsească, căci El a văzut de sus,
Cui i se închină astăzi, cei ce cred... că în ascuns.

Pentru-acest pământ mai face, astăzi cerul o strigare,
Căci e Cel ce-n îndurare, margini El vre-o dată n-are,
Și îi spune... , , —scurtă-i vremea, astăzi ce-i de pregătire,
O grăbesc căci este-aproape, azi a doua Mea venire.

Azi grăbesc a Mea lucrare, ce o am Eu pe pământ,
Vreau s-aduc îndată clipa, de intrare-n cerul sfânt,
Căci acei ce-și petrec viața, numai după voia Mea,
Mă așteaptă, trăiesc vremea, care este-atât de grea.

V-a mai trece-o vreme scurtă, vine marea prigonire,
Astăzi gura Mea din ceruri, strigă iarăși... pregătire,
Să rămâneți în picioare, până când voi coborâ,
Tu pământule... ascultă, eu îndată voi veni.

Voi veni să iau acasă, tot ce este doar al Meu,
Azi ce se îndepărtează, de plăceri... de tot ce-i rău,
Căci ei sunt ai Mei... sunt fiii, cerul ce-l vor moșteni,
Pregătiți-vă cu toții, Eu îndată voi veni".

Pentru-acest pământ mai face, poate-o ultimă strigare,
Cel ce pentru el mai are, milă, dragoste-ndurare,
Vrea să fie gata-n clipa, când aici se va sfârși,
Acest timp de pregatire, ce îndat nu va mai fi.