Rugăciunea!

Rugăciunea dă izbândă.
Rugăciunea ne smerește.
Rugăciunea ne ocrotește,
Prin ea Domnul ne unește.

Rugăciunea mută munții!
Rugăciunea ne dă viață.
Rugăciunea ne înalță,
Prin ea, noi, primim speranță!

Rugăciunea-i de folos,
Omului ce-i credincios.
Ea îl face mai zelos,
Într-un mod miraculos!

Dar e și mai de prisos,
Omului ce-i păcătos.
Că-l duce neputincios,
Înspre crucea lui Hristos.

Rugăciunea este felul,
Prin care, noi, ne exprimăm.
Rugăciunea este modul,
Prin care, cu Isus, comunicăm.

Rugăciunea ne învață,
Să ducem o viață sfântă.
Rugăciunea ne ajută,
Să intrăm pe poarta strâmtă.

Rugăciunea este taina,
Oamenilor neprihăniți.
Căci ea, le albește haina,
Și-i face preafericiți!

Rugăciunea, ne-a fost arătată,
În grădina Ghetsimani odată!
Când Apostolii, dormeau, olaltă;
Însă Domnul, ia trezit de-ndată!

“-Treziți-vă neputincioșilor!
Un ceas nu ați putut veghea?
Vegheați și rugați-vă,
Căci vine o zi grea!”

Îi mustră Domnul, blând.
Căci o întristare, de moarte,
Sufletu-I cuprindea.
Însă, El a mers, din nou, a se ruga.

În sânge noi, am fost sfințiți,
De păcate curățiți!
Căci Hristos, a fost jertfit,
Pentru toți, El a murit!

Rugăciunea, nu trebuie neglijată.
Ci ea este o practică constantă,
Pe care creștinul, trebuie s-o facă,
Dintr-un cuget bun și-o inimă curată!

Rugăciunea este îndatorirea,
Omului, ce crede în iubirea,
Ce a venit, s-aducă izbăvirea
Și să uimească toată omenirea!

Ea ne poartă pe culmile de vis
Și ne ajută s-ajungem, sus în paradis.
În Raiul de Hristos Isus, promis,
Omului ce rugăciunea, viața, i-a cuprins.

Amin.