În ceasul greu, în vremea grea,
Ai fost Isus cu mine,
Tu singur Doamne n-ai lăsat,
Prin viața grea să trec,
De mână m-ai condus prin val,
Când marea tulburată,
O singură dorinț-avea,
În ea să mă înec.

În vremurile de necaz,
Mi-ai fost Tu alinare,
Ca să mă pierd nu ai lăsat,
Prin toate m-a condus,
Lumina Ta ca eu să văd,
O cale ce sfârșește,
Isuse drag, Isuse scump,
Sfârșește-acolo sus.

În clipele ce îmi aduc,
Mereu doar tulburare,
Pe braț puternic mă ridici,
La pieptul Tău mă pui,
Că sunt al Tău, că mă iubești,
Că singur nu-s vre-o dată,
Isuse mie îmi vorbești,
Mereu asta îmi spui.

În vremurile ce adun,
Doar norii gri pe ceruri,
Sub ei vre-o dată singur eu,
N-am fost căci Tu Isus,
Ființa mea nu ai lăsat,
M-ai însoțit întruna,
Și m-ai făcut ca să privesc,
În orice timp... în sus.

Când lacrimile curg șuvoi,
Le ștergi cu-a Ta iubire,
Ființa mea Tu o iubești,
Așa cum Doamne sunt,
De Tine inima acum,
Mi-e plină-ntotdeauna,
Căci mi-ai ieșit în calea mea,
Ce-i grea pe-acest pământ.

De-atunci te văd în viața mea,
Din zorii dimineții,
Văd grija Ta care mi-o porți,
Văd totul Domnul meu,
Vre-o dată să te pierd nu vreau,
Căci Doamne fără Tine,
Ar fi un drum fără vre-un rost,
Ar fi atât de greu.

Ar fi un gol ce nu-i doar gol,
Ar fi cel ce desparte,
Un suflet de iubirea Ta,
Ooo... Doamne nu aș vrea,
Eu vreau cum ești tu azi mereu,
Așa să fii cu mine,
O mare dragoste dintâi, Isus iubirea mea.

Aș vrea să fii Acel ce-aprinzi,
Un foc ce nu se stinge,
De dragoste dar și un foc,
Aprins de dorul Tău,
Ca să te am și să te simt,
Isuse-n orice vreme,
Cum te-am simțit în tot căci Tu,
Cu mine-ai fost mereu.