Astăzi plec din astă lume fericit c-am cunoscut,
Un fior plin de iubire, ce mi l-am dorit eu mult,
Am văzut și o lumină care m-a pătruns adânc,
Ce mi-a transformat îndată, plânsul meu doar într-un cânt.
Plec cu-o mare fericire, că iubirea am gustat,
Nu pe cea care-i o clipă, dragostea... . cu-adevărat,
Care mi-a secat izvorul, cel de lacrimi ce-a fost plin,
Mi-a adus gustul de miere, în amarul din suspin.
Plec... dar nu privesc în urmă,
Căci trecutu-i dureros,
Nu știu unde merg dar pieptul,
Mi-este plin de un frumos,
Vreau să plec cu el din lume,
Cu-a lui gust vreau să rămân,
Chiar de va fi amintire
Vreau s-o am mereu în gând,
Astăzi plec din astă lume, bucuros c-am întâlnit,
Tot ce-am căutat în viață, tot în ea ce mi-am dorit,
Timpul scurt trăit de mine, el îmi este îndeajuns,
A fost minunata vreme-n care inima n-a plâns,
Plec să nu mai fiu o țintă, nici-o luptă să nu fiu,
Nici-o piedică în ziuă, sau cum strigă-n ceas târziu,
Șoaptele ce mă aruncă, din această lume-afară,
Că așa cum sunt... în viață, voi fi dat eu de ocară,
Plec dar vreau să-ți spun și ție, cel care m-ai mângâiat,
A mea inimă-ntristată, ea nicicând nu te-a uitat,
Vina nu este la tine, va rămâne doar a mea,
Să fii plin mereu de pace, mi-aș dori în viața ta,
Vei rămâne al meu frate, dar și tată tu-mi vei fi,
Știu... de azi noi niciodată, nu ne vom mai întâlni,
Și mai am o rugăminte, să rămâi aș vrea mereu,
Lângă marea mea iubire, lângă Domnul meu... și-al tău.