Lumina lumi-n iesle-a răsărit,
Pe-un pat de fân, L-a petrecut o stea,
Un astru ne-nțeles, mai strălucit,
O lacrimă se Sus din slava Sa.

Mi-aș despleti tot spectrul vieții dacă
Aș fi Lumină din Lumina Lui,
Dar viața mea în roade e săracă,
Îmi ard în coamă câteva gutui.

Îmi plânge lăuntrul lacrimi ne perechi,
Vremea cea stearpă, rodul ne fecund,
Câteva cireșe-cercei la ureche...
Vine Stăpânul, unde să m-ascund?

Iartă-mă Isus, Te rog, vin la Tine,
Un Lumen Îți cer, sfânt, vindecător,
Despletindu-mi spectrul în culori divine
Să-ncorolez parfumul florilor.

Aș despleti tot spectrul vieții mele
De-aș fi Lumină, Doamne ce frumos!
Călăuzită de o stea-ntre stele
M-oi umple de Lumina Lui Cristos!