Va veni o zi în care...
Va veni o zi în care, cei sfinți părăsi-vor Tera,
luând zbor spre o nouă eră,
Pe pământ va fi fiorul, alegerii făr’ Creator,
fără Viață și Izvor, prin Isus Mântuitor.
Va veni o zi în care, prea târziu va fi la mulți,
În jur, doar haos, rătăcire, fără urmă de iubire,
Fără soare, fără cânt, geme-va bietul pământ,
Ah, ce jale, când Cel Sfânt,
Întins-a Mâna-n îndurare, dăruind ce avu mai scump -
Domnul Mare în esle prunc: n-a fost timp, n-a fost silință,
Indiferența, prisosința, în ce-i vânt, habar credință,
În Eternul, Ziditorul, ce a plăsmuit, a dat suflare,
Ce a susținut cu Mâna-I tare, din primul glas, prim’ respirare,
Din primul pas, o alergare, unde, unde-i destinare?
Va veni o zi în care, cei sfinți părăsi-vor Tera,
Va începe o nouă eră: îmbrăcarea-n Nemurire,
În sclipire, în fericire, în noianul de uimire -
Ce har, să ai nume în strălucire!
Toți locuitorii pământului din vremea lui Noe, au avut opțiunea salvării în urma unei vieți neprihănite, alegerea a aparținut, până când Domnul a închis ușa.
De asemenea acum: suntem generația, la care cuvintele din Mat. 24:32-44, au o referire directă.
Dumnezeu are o iubire mare față de toți pământenii: ''Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veșnică.'' Ioan 3:16.
Alegerea ne aparține. Răpirea va fi o singură dată: 1 Tes. 4:15-17; 1 Cor. 15:52, apoi vor urma ani grei..
Fii binecuvântat, drag cititor cu o eternitate pe străzi de aur în Paradisul minunat, unde Dumnezeu, domnește ca Împarat, unde soare nu apune, căci Lumina-I însuși El, pregătite sunt cunune, ferice-I viața în Sfânt Miel!