S-a coborât...

S-a coborât spre noi Iubirea, îmbrăcând chip muritor,
Ca spre ceruri Nemurirea, să ridice-n Sfânt Izvor,

O preoție, ce v-a duce, Cuvântul Vieții, pe cărare,
Un Calvar, o Jertfă, o cruce - înviere, eliberare.

Da - așa, Stăpânul lumii, a iubit fără măsură,
Rupând lanțurile humii, triumfând viu peste ură,

El - Iubirea, Dimineața, Soarele Strălucitor,
A învins negura, ceața și a ieșit Biruitor,

Pentru om, ce e țărână, dar are-n el - suflare vie,
Din Cel mai Mare dintre Regi, izbăvit spre Împărăție!

Astăzi Te serbăm Isuse, Prințul nostr’ Cel înviat,
Că ai pășit Viu peste moarte, Te-ai jertfit, Te-ai întrupat!

Ca în Tine, fiecare, Luceafăr Venerat, Divin,
Prin înviere și salvare, să moștenească Cer senin,

Azi harfele Te înalță-n glorii, în Paradisul minunat,
Ca Cel mai mare dintre Regi, Domn Viteaz, Cel întrupat! ! !