Cad încet fulgi...

Cad încet fulgi de zăpadă, totul e în alb pufos,
E frig afară, dar e caldă, sclipirea-viu-miraculos,

Turnată din Iubirea Sfântă, peste pământeni cu dor,
Ea te avântă, ea te încântă, ea e pas biruitor,

În Mielul Cel Divin, Sfânt Rege, ce s-a dat, spre mântuire,
Ca oricine îi alege - calea, vis spre nemurire,

Să culeagă-n cânt de astre, Țara cea de splendid imn,
Peste a zărilor albastre, ce toarnă încă-n Har, senin.

Fulgi jucăuși, coboară lin, ce poartă-n ei? - Salut, binețe,
Din tronul Regelui Divin, Minunat Zugrav-tandrețe!