E greu în cuptorul încercării,
Parca nici nu poți sa te rogi
E greu, dar dincolo de nori și de ceață
Se vede, Doamne, splendida Ta față!

Doar asa în necaz se formează
Smerenia, răbdarea și iubirea,
Este mare nevoie de călăuză
De la Duhul Sfânt, întotdeauna!

Îmi pare rău, Isuse, ca-n furtuna
Am murmurat și m-am temut,
Dar vin la Tine, al meu Domn, întruna,
Căci, Tu, Doamne, ești al meu scut!

Tu vrei sa-mi transformi viata
Și sa ma schimbi neîncetat!
De acum, Tu-mi cioplesti ființa,
Căci ma iubești cu-adevărat!

O, cât as vrea și eu, o, Doamne
Sa pot sa-Ti cant și în necaz,
Cu credință și încredere mai mare,
Chiar dacă lacrimi curg pe-al meu obraz!

Îți mulțumesc că mă treci prin durere,
Ca sa scoți din mine tot ce-i fără de folos!
Numai Tu ma-ntaresti și imi dai putere,
Ca, numai în ochii Tai, sa am un rost!

Ai așteptat, o, Doamne, la testul încercării,
Sa fiu mai puternică și sa reușesc,
Dar am picat la testul răbdării,
O, Doamne, nu mai vreau sa mai greșesc!

Schimba-mi, Doamne, inima mea,
Căci asa sigur voi putea înainta!
Toarnă Tu dragostea Ta în ea
Și biruința va fi de partea mea!

Bucuria Ta, Doamne, e tăria mea,
Vreau sa merg încrezătoare prin credință!
Strig de bucurie, Isuse, cetatuia mea
Căci numai Tu ești a mea biruință!

Amin!