Vreau să te mai port...
Când inima îţi cade
În deznădejde frântă,
Crede să te mai poarte,
El n’ a încetat încă.
Pe cărări neumblate,
Cu grijă te-a condus,
De ce-ar vrea să te lase
Acuma la apus?
Genunchii slabi ţi-i întăreşte,
Când stai jos ca răpus,
Povara ta o cântăreşte,
Te-ajută, te ridica sus.
Şi ca un vultur vei zbura,
Spre înălţimi de har,
Căci aripile ce Ţi-a dat,
Te poartă iar şi iar.
În deznădejde frântă,
Crede să te mai poarte,
El n’ a încetat încă.
Pe cărări neumblate,
Cu grijă te-a condus,
De ce-ar vrea să te lase
Acuma la apus?
Genunchii slabi ţi-i întăreşte,
Când stai jos ca răpus,
Povara ta o cântăreşte,
Te-ajută, te ridica sus.
Şi ca un vultur vei zbura,
Spre înălţimi de har,
Căci aripile ce Ţi-a dat,
Te poartă iar şi iar.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 1391
- Export PDF: 5
- Gramatical 1
- Diacritice 1
- Conținut 1
Opțiuni
Eclesiastul 8:5 Pe cine păzeşte porunca, nu-l va atinge nicio nenorocire, dar inima înţeleptului cunoaşte şi vremea, şi judecata.