De-aș iubi mai mult Isuse, mi-ar fi mult azi mai ușor,
N-ar fi ura azi cea care, mi-ar fi piedică în zbor,
Nu mi-ar fi azi răzbunarea, lupta ce o port mereu,
De-aș iubi mai mult Isuse, nu mi-ar fi atât de greu.

De-aș privi mereu spre tine, n-aș privi în mine eu,
La acele răni ce-ntruna, azi îmi fac un drum prea greu,
N-aș ști gustul cel de lacrimi, de mereu eu m-aș hrăni,
Din tot ce Tu mie Doamne, îmi vorbești azi zi de zi.

De-aș uita eu azi trecutul, ce îmi stă în fața mea,
Să văd un sfârșit de cale, ce-i cu Tine... aș putea,
Dar el este lung trecutul, este Doamne dureros,
Și din el... durerea mare-ascunde tot ce-i azi frumos.

De-aș putea desprinde gura, de tăceri ce s-alipit,
Aș striga din zorii zilei, Doamne până-n asfințit,
Dar îmi este apasarea, una ce-i atât de grea,
S-o deschid sub apasare, cum eu oare aș putea.

De-aș putea să fiu eu astăzi, ce ai vrea Tu ca să fiu,
Mi-ar fi bucuria mare, căci aș ști ce azi nu știu,
De ești Tu mereu cu mine, sau de sunt un fiu al Tău,
Mi-ar fi fost mai iute Doamne... ridicarea. . nu-așa greu.