Simplitate, modestie
Primul Crăciun așa a fost
N-a fost lux, nici bogăție
Nici mărfuri cu-naltul cost.

Nu a fost maternitate,
Nici odaie cu saltea
Cerul a vrut simplitate
Pruncu-n iesle ca să stea.

S-a născut în încăpere
Unde se-adunau și oi
Bătea vântul prin unghere
Nu erau nici perne moi.

Nu lumini ce-ncântă firea,
Nu steluțe argintii
Astfel și-a-nceput slujirea
Cel ce răstignit va fii.

Nu palat a vrut Mesia
Într-o lume de nevoi
Alta era bucuria
Celui ce-a venit la noi.

Brad înalt și ornamente?
N-au fost parte din decor
Lumânări au fost prezente
(Nu ceva strălucitor)

C-a venit în umilință
E c-a vrut s-aibă acces
Orice neam, orice ființă
Nutrind sacru interes.

Cum e azi? Este-ntrebarea
Ce-și așteaptă răspuns clar
Cum se-așteaptă sărbătoarea
Prin care primit-am har?

Unde e sărbătoritul?
Mai e loc și pentru El?
Ce frumos e coloritul
Dar unde-i Emanuel?

E în centru sau la urmă?
Veniți să ne cercetăm
Pe-Mpărat, la noi în turmă,
Totdeauna Îl chemăm?

El să fie-ntăi în toate
El să fie înălțat
Celelalte? Simplitate
Astfel Fiul ne-a-nvățat.

Loc să aibă-n ființa noastră
Așa să-L sărbătorim
Întruparea Lui măiastră
Ne-arată cum să trăim.

Iesle inima să fie
Să-L privim, să-L adorăm
C-astfel noi în visterie
Comori sfinte adunăm.

George Cornici
21 Decembrie, 2021