Ce lucru ai, creștine, oare,
Pe care să nu-l fi primit?
De ce te lauzi, te dai mare,
Că mâna ta le-a dobândit?
Cum nu te temi și n-ai rușine
Față de Domnul Dumnezeu,
Să te înalți fălos pe tine,
Spunând întruna "eu, eu, eu"?
Nu știi că într-o clipă toate
Poți să le pierzi, nimic să n-ai?
Nu crezi c-orice Stăpânul poate?
Ai grijă, cinste să îi dai!
Recunoștință, mulțumire
Adu-i mereu Celui de sus,
Respect și-adâncă prețuire,
Fiindcă "mâna-n cap ți-a pus".
Ți-a dat putere, sănătate,
Belșug de bunătăți și har;
Din plin ți-a oferit de toate,
Mai mult decât e necesar.
Întreabă și răspunde-acuma:
Cine-ai fi tu, de n-ar fi El?
Ce faci dacă și-ar trage mâna?
Te-ai mai mândri apoi la fel?
Smerește-te acum, creștine,
Iertare cere-i și să taci;
Dă slavă Domnului, și bine
Celor din jurul tău să faci.
Amin.
01 ian 2022
https://pauladita.wordpress.com/