E-atâta aur...

E-atâta aur în Lumină,
să-l fure, umbrele se zbat
moștenire sfântă care ni s-a dat.
E-atât răsfăț de curcubeu în soare
și-atât de-aproape de atins,
atâți milogi ce stau la soare
dar atâta de săraci,
că aurul Luminii n-au atins.
E-atât de luminoasă sărbătoarea,
a celor ce ating aur curat
și-atâta jale-n umbra vieții,
a celor ce Lumina, au refuzat.
E-atâta cer și curcubeu în soare,
lumini ce nu mor după asfințit,
dar și atâția palizi și anemici care,
aurul Luminii au refuzat, disprețuit!
E-atâta aur în iertare,
în ruga sinceră-nălțată
și-n bumerangul-binecuvântare,
când aurul Luminii,
se-ntoarce-n credincios, acasă.

Alexandrina Tulics, 1 ianuarie 2022, Delafield