Noi știm, și știm prea bine,
Suntem doar trecători,
Dar ceea ce ne ține
Prin lumi și mări străine,
E tocmai că odată
Vom fi nemuritori.

Noi știm, cunoaștem drumul,
Avem un sfânt reper,
Simțim deja parfumul,
Și pacea, dar și fumul
Prezenței Lui divine
Pe drumul către cer!

Noi știm, înstrăinarea
De tot ce-i pământesc
Ne definește starea,
Ne schimbă închinarea,
Așează-n noi speranță
Și gând dumnezeiesc.

Noi știm, n-or fi pe cale
Prea multe bucurii,
Dar, chiar trecând prin vale,
Prin harul milei Sale,
Cântăm conduși de dorul
Acelei veșnicii.