Când ești cu mine, Tată - când simt a Ta iubire -
Și norii de furtună sunt parcă mai firavi
Iar Tunetele aspre se-aud mai în surdină,
Chiar dacă-s tot acolo, eu nu mă mai simt slab.

Când ești cu mine, Tată, prin vuietul de valuri
A mea corăbioară plutește lin mereu.
Sunt valurile negre și cerul e povară,
Dar peste viața mea veghează Dumnezeu.

E noapte peste lume și-așa o apăsare
Cuprinde chiar pe cei care Îți sunt supuși.
Dar vine izbăvirea! Curând va fi lumină.
Sfârșise-va povara și aprigul urcuș.

Tu ești cu mine, Tată. Și-atunci când cred că-s singur
Mă porți mereu pe brațe în al lumii tumult.
Lucrezi uneori tainic, dar mă încred în Tine -
Chiar dacă astăzi doare, se va-ncheia curând.

A Ta prezență caldă e adăpost, e pază,
Și mângâierea blândă la Tine o găsesc.
Când inima îmi plânge și simt în ea durerea -
Tu ești cu mine, Tată, și-mi spui că mă iubești.