Cântarea celor răscumpărați
Dup-acest șir de minuni
Evreii, acest popor,
Deveniseră mai buni
Crezând tare-n, Domnul, lor
Prorocița, Miriam,
Sora bun-a lui, Aaron,
Îi cântă lui, El Olam
Și veșnicului său Tron,
Înalță cu celelalte
Mărețele, Domnului, fapte,
Stăpânului evreilor,
Domn, al dumnezeilor,
La suflarea nărilor, Tale,
S-a făcut cale prin, Mare
Și când inamicii, Tăi,
Acei ce-și ziceau zei
Voiau să-ți omoare poporul,
Intrând în adânc pe uscat,
Tocmai sprijinindu-și piciorul
Apele Mării, i-au sufocat,
Poporului pe care, Tu, l-ai ales,
Zilnic învățătură cu dragoste-i dai,
Deși scutură cerbicea cam des
Îl miluiești, Tu, Cel măreț, Adonai.
De teama cumplită a brațului, Tău,
Fug filistenii tremurând an de an,
Se sperie în cale bogatul, Canaan
De frica poporului evreu,
De-a Ta, groază, când fum scoți pe nări
Cad la pământ ca potârnichi în pustiu,
Se sting ca nori alungați nicăieri
De poporul venind de dincolo, de Râu.
Maria Despescu
06.01. 2022.