De ce când dau de greu,
Îmi aduc aminte de Tine, Dumnezeu?
De ce când îmi este bine,
Dau uitării ajutorul primit de la Tine?
De ce nu pot fi statornică
Pe a căii mântuirii, dornică
Să o urmez, s-ajung la Tine,
În nepătrunsa zare care vine,
Tot mai aproape și tot mai aproape
De ceasul venirii Tale?

Oare cum mă vei găsi?
Oare cum mă voi pregăti?
Voi fi găsită-n vegherea-nțelepciunii
Sau prinsă-n mirajul păcătos al lumii?
Ajută-mă, o, Tată ceresc și scump,
Să-mplinesc a Ta voie acum,
Să fiu un spic gras și bogat
De înțelepciunea și iubirea ce le-am adunat.

Căci Doamne,
Tu știi cât mă doare
Că forma sufletului meu
Nu trece de porțile cerești
Pentru care mi-ai spus "Ai grijă să te pregătești".

Atunci când greul vine ca un val,
Zăresc înălțător al ajutorului mal,
Iar când totu-mi merge bine,
Ajută-mi sufletului să-și amintească
Și atunci de Tine...