La umbra Viței ce dă Viață,
Din tulpina ei cresc ca nou vlăstar,
Urcarea spre cer ea mă învață,
Și Calea cea dreaptă spre Împărat!
De ce mă-ntrebi uscată iarbă, fân,
De unde am atâta putere?
Unde eu nu pot, poate Domnul sfânt!
Pot totul în Hristos, cu-a Sa vrere!
De ce te întrebi de-a mea credință?
Chiar de-aș putea muta munții din loc,
De n-am Dragoste, nu-i biruință,
Fără Isus nimic nu-i de folos!
Și ai atâtea întrebări de pus...
Și mai vrei răspunsurile toate?
Până când nu te-ntorci la Isus,
Nu le înțelegi, de ce se poate!
La umbra Viței ce dă Viață,
Acolo e locul lângă Isus!
Urcarea spre cer pe Calea dreaptă,
Ne duce-n Împărăția de Sus!

Amin!