Depozitul


În suflet e-un depozit
De vise și-mpliniri
Și vise împlinite
Ajunse amintiri,

De știri ascunse bine
Într-un ceasornic uns,
Un amalgam de Sine
În minte bine-ascuns,

Toată știința lumii
În propria-ndrăzneală,
Spectacolul genunii
Și-o spaimă colosală,

Un calm apocaliptic
Pe-un cadru de furie
Și un preludiu scriptic
Pe-o coală de hârtie,

Un plâns nestăpânit,
O izbucnire-a minții
Copilului uimit,
Că-și poate-uimi părinții,

Voințe împlinite
Sau clocotind în ele,
Din staulul de vite
Ai șters atâtea rele,

Ce-i sufletul vă zic,
Inele-ntr-un stejar,
Coacerea unui spic
În psihicul de jar,

Un punct de mărturie
C-Ai traversat oceane,
De Pâine o felie
Când mulți răbdau de foame,

Dispreț din anturajul
Ce merită disprețul,
Puterea și curajul
De-a refuza oțetul,

O Cale-i să înghiți,
Să Te abții să taci,
O alta să-i iriți,
Să-i lași hipnotizați,

Dar, Ai putea prea bine
Să zici, iartă-i, Stăpâne
Și să faci acest lucru
Cred c-a fost cel mai bine,

Cu-a noastre simple simțuri
Închipuim un chip
Și mai avem un simț
Prin care ne-ai vorbit,

Prin cel de-al șaselea
Comunicăm cu, Tine
Și câte-o tain-a, Ta,
Faci s-o-nțelegem bine,

Căci sufletu-i colos
De mituri și de semne,
Prin care-un credincios
Are trăiri eterne,

Sufletu-i colos
Când cheamă la, Christos,
Căci sufletele toate
Create-s nu spre moarte

Și-n ceruri una sunt
Unite de, Cel Sfânt,
În bucurii nestinse
Ce-n, Domnul, sunt cuprinse.
Maria Despescu
05.01. 2022.