Nu aduce anul ce aduce ceasul...


Ne-ncerci, Doamne, cu război
În aste vremuri pline de nevoi,
Pare să-nceapă lângă noi,
Eu, îl prevăd de șase ierni,
Ne dai pedepse și ne cerni

Cu un ciur rar pe cei mai mulți,
Povestea celor șapte munți,
Celor de fapt șapte popoare
Care se calcă în picioare

Și-a, Împăratului, ce vine
Și cade iar, mult nu va ține,
Îmi dă G7 de gîndit
Și-un împărat ce n-a venit,

Sabia, Ta Doamne-o, ascuți
Să iei viața celor mulți,
Că-i numesc munți sau zic popoare,
Dispuse sunt să se omoare,

Râuri ne dai și mări de sânge,
Setea de rele a o stinge
Cântărit, cântărit, numărat,
Împărțit, împărțit și luat,

Vor fi oameni masacrați
Nu departe de, Carpați,
Ca să ia pământ străin
Cu voia, Celui Divin,

Se-mplinesc lucruri știute
De prea mulți necunoscute,
E cuvîntul tău, Săpâne,
Ce se va-mplini chiar mâine,

Minutul ceresc măsoară
Câtă lume o să moară,
Fiara de la răsărit
Bate până-n asfințit,

Apusul strânge mare-armată
Până-n răsărit să bată,
Altă fiară pe pământ
Ce-i setoasă de putere
Va vărsa mult sânge sfânt
Și îl varsă cu plăcere,

Se-arată temelia lumii,
Pământul scuturat e tare
De la-ntemeierea lumii
N-a fost așa cutremur mare,

Parcă ar cădea din ceruri
Mii de bombe nucleare,
”Pelin„ steaua ceea mare
Cade-n ape la izvoare,

Face apele amare
Și foarte otrăvitoare,

Omenirea-n gura mare
Cere-acuma îndurare,
Cai ciudați se-apropie,
Dau venin de scorpie,

Acum trăiesc frică mare
Că se-arată semne-n soare,
Omu-apucă pe-o cărare
Moare-n sete și-ntristare,

Fiind prea mare omorul
Blestemă, pe Creatorul,
Leul rupe din peceți
De la sulul cărții scrise,

Acelor a căror vieți
Trăiesc lucruri interzise
Și au fapte compromise,

Sunt treziți toți morții lumii
De la-ntemeierea sa,
Se-aleg turmele pășunii
Lui, Hristos și Yehova,

Unii-nvie pentru viață,
Viață veșnică în cer,
Ceilalți osândiți învață
C-au primit ce-au vrut și cer,

Cei care au vărsat sânge
De-apostoli și ucenici
Se vor tângui și plânge
Că s-au folosit de bici,

Se rup a lumii zăgazuri,
Ard planetele cu foc,
Pune, Domnul, alte stele
Și alte planete-n loc,

Cei greșiți rămân în moarte,
Moartea cea definitivă,
Fapte din a vieții carte
Dau pieire colectivă,

Suflete pe veci uitate
Ce nu mai revin la viață,
Că-n viețile trecute
Au comis păcat de moarte.
P. s.
”Pocăiți-vă popoare,
Să scăpați de strâmtorare,
Având viața viitoare! ! ... ”

Maria Despescu
21.01. 2021.







































































Nu aduce anul ce aduce ceasul...


Ne-ncerci, Doamne, cu război
În aste vremuri pline de nevoi,
Pare să-nceapă lângă noi,
Eu, îl prevăd de șase ierni,
Ne dai pedepse și ne cerni

Cu un ciur rar pe cei mai mulți,
Povestea celor șapte munți,
Celor de fapt șapte popoare
Care se calcă în picioare

Și-a, Împăratului, ce vine
Și cade iar, mult nu va ține,
Îmi dă G7 de gîndit
Și-un împărat ce n-a venit,

Sabia, Ta Doamne-o, ascuți
Să iei viața celor mulți,
Că-i numesc munți sau zic popoare,
Dispuse sunt să se omoare,

Râuri ne dai și mări de sânge,
Setea de rele a o stinge
Cântărit, cântărit, numărat,
Împărțit, împărțit și luat,

Vor fi oameni masacrați
Nu departe de, Carpați,
Ca să ia pământ străin
Cu voia, Celui Divin,

Se-mplinesc lucruri știute
De prea mulți necunoscute,
E cuvîntul tău, Săpâne,
Ce se va-mplini chiar mâine,

Minutul ceresc măsoară
Câtă lume o să moară,
Fiara de la răsărit
Bate până-n asfințit,

Apusul strânge mare-armată
Până-n răsărit să bată,
Altă fiară pe pământ
Ce-i setoasă de putere
Va vărsa mult sânge sfânt
Și îl varsă cu plăcere,

Se-arată temelia lumii,
Pământul scuturat e tare
De la-ntemeierea lumii
N-a fost așa cutremur mare,

Parcă ar cădea din ceruri
Mii de bombe nucleare,
”Pelin„ steaua ceea mare
Cade-n ape la izvoare,

Face apele amare
Și foarte otrăvitoare,

Omenirea-n gura mare
Cere-acuma îndurare,
Cai ciudați se-apropie,
Dau venin de scorpie,

Acum trăiesc frică mare
Că se-arată semne-n soare,
Omu-apucă pe-o cărare
Moare-n sete și-ntristare,

Fiind prea mare omorul
Blestemă, pe Creatorul,
Leul rupe din peceți
De la sulul cărții scrise,

Acelor a căror vieți
Trăiesc lucruri interzise
Și au fapte compromise,

Sunt treziți toți morții lumii
De la-ntemeierea sa,
Se-aleg turmele pășunii
Lui, Hristos și Yehova,

Unii-nvie pentru viață,
Viață veșnică în cer,
Ceilalți osândiți învață
C-au primit ce-au vrut și cer,

Cei care au vărsat sânge
De-apostoli și ucenici
Se vor tângui și plânge
Că s-au folosit de bici,

Se rup a lumii zăgazuri,
Ard planetele cu foc,
Pune, Domnul, alte stele
Și alte planete-n loc,

Cei greșiți rămân în moarte,
Moartea cea definitivă,
Fapte din a vieții carte
Dau pieire colectivă,

Suflete pe veci uitate
Ce nu mai revin la viață,
Că-n viețile trecute
Au comis păcat de moarte.
P. s.
”Pocăiți-vă popoare,
Să scăpați de strâmtorare,
Având viața viitoare! ! ... ”

Maria Despescu
21.01. 2021.