Vreme trece, vreme vine și trece pe lângă mine,
Trece timpul neîncetat; zi și noapte au plecat,
Tot mereu s-au adunat, zile multe, apoi ani
Au trecut, parcă au zburat și pe mine m-au lăsat
Fără vlagă și putere, numărând zilele mele,
Multe, multe am adunat, dar cu nimic m-am aflat
Căci omul e trecător și prin viață zburător,
Ca o petală de floare, se usucă și apoi moare,
Ca un fir verde de iarbă, se trece mult prea degrabă,
Ăsta-i omul, un nimic și altceva n-am să mai zic
Căci ușor vremea ne trece și anii ori să ne aplece,
Poate, atunci, o să gândim, dacă așa vrem să sfârșim.
Emilia Dinescu