Istoria Bisericii abundă
De crime împotriva omenirii
Şi nici un fard nu poate să le-ascundă,
Nu poţi ucide-n numele iubirii.

Că-i inchiziţie sau cruciadă,
Cosmetizarea lor religioasă
Nu-i decât jalnică fanfaronadă,
Cristos nu stă cu ucigaşi la masă,

Căci El ne-a dat şi o poruncă nouă:
"Iubiţi-vă cum v-am iubit şi Eu!"
Cum poţi atunci să te împarţi în două
Când numai dragostea-i din Dumnezeu?

Cine urăşte-i ucigaş, se ştie,
Şi-atunci ce ne rămâne de făcut
E să urmăm a dragostei făclie,
Mergând cu ea pe drumul început.

Isus nu ne-a chemat la mântuire
Cu sabia sau cu ameninţări,
Doar funii împletite din iubire
Ne leagă de-ale veşniciei zări.

Deci cu iubire din Cel ce-i Iubire,
Încolonaţi în Numele Său sfânt,
Să proclamăm, dând lumii-ntregi de ştire,
Victoria iubirii pe pământ.

Pornim o cruciadă a iubirii,
A răspândirii de parfum divin,
Să nimicim sămânţa răzvrătirii
Şi să-nvelim pământu-n cer, amin.

Vulcan, febr. 2007