CREȘTIN ÎN PANDEMIE

Vreau să scriu o poezie,
Despre-această pandemie
Ce-a venit, ca o-încercare,
Peste lumea noastră mare.

În această nebunie,
Toți am dat în isterie,
Fără urme de-omenie
Și cu multă vorbărie.

Dar, întâi de toate cele
Scriu pentru cei cu sechele,
Care zic că sunt creștini,
Dar, mai mult cred în tulpini.

Ce ți-e frică, măi,”creștine”
Când vine moartea spre tine?
Oare n-ai citit în Carte,
Cine-ți dă viață sau moarte?

Cine-n Univers conduce?
Cin` și-a pus Fiul pe cruce,
Pentru ca să ai scăpare
Când apar demonii-n zare?

Tu nu știi? N-ai auzit
Că demult a pregătit
Dumnezeu așa urgie,
Ca omul la El să vie?

Și tu, zici că ești creștin
Doar pentru că zici ”Amin!”
Dar, când solii bolii vin,
Tu dai fuga la vaccin.

Ce exemplu ești, atunci,
Pentru credincioșii junci,
Care sunt la început
Și nu au Cuvântul scut?

De ce ești o poticnire
Pentru cei ce sunt în fire,
Care și-așa-s speriați
Și de griji împovărați?

Ia, mai bine și te-încrede
În Acela care vede
Tot ce este pe pământ
Și, mai bine, fii mai sfânt!

Ce! Nu poți și-n pandemie
Să-ai aceeași bucurie?
Nu mai gândi la Covid,
Domnu-l poate duce-n vid.

Tu nu știi, că nici un păr
Nu o ia, singur, în zbor
Făr` să știe-al tău Păstor?
Dar tu tot te vaiți: ”Au, mor!”

Ce-i cu frica asta-n tine?
Nu mai ai deloc rușine,
Nu te mai încrezi în El,
Ce cu tine, are-un țel?

Cum rămâne cu Cuvântul
Spus de Domnul Isus Sfântul,
Ca să nu te-îngrijorezi?
Vezi, mai bine, ce lucrezi!

Caută Împărăția,
Pacea sfântă, bucuria
Și atunci, poate, vei fi
Sănătos cum vei voi.

Astea să le faci întâi,
Care sunt de căpătâi,
Dar și cele nevăzute
Să nu le lași nefăcute.

Pe deasupra, vei avea
Ce nu-ți poți imagina,
Căci, la Domnu-i cu putință
Tot ce vine prin credință.

Căci, dacă te temi, nu scapi;
Sunt în lume mulți casapi,
Nu e numai astă boală.
Asta-i doar o mică pală!

Și de ce, oare, te-ai teme
Când, demult avut-ai semne
Peste lume ce-o să vie?
În Scriptură doar ne scrie.

Ia, mai bine și le spune
La oameni, de al Său Nume
Care-i poate mântui,
Indiferent ce va fi!

Fii exemplu pentru ei,
Căci destul au stat atei;
Nu fi laș și delăsat,
În credință, fii bărbat!

Ar mai fi multe de zis,
Dar eu mă opresc din scris...
Chiar de frică lumea geme
Domnu-ți spune: ”Nu te teme!”

Eu, mă rog, în încheiere
Ca Domnul să-ți dea putere
Ca de boală, să n-ai frică,
Chiar de mori, El te ridică!