Îți aud ruga...

Doamne, ții în pumnu-Ți strâns zilele luminate,
geana dimineții și gulerul de aur al soarelui în amurg
care -ar vrea să-i spun că-l aștept mâine...
Ai ascuns mugurii vișinilor și magnoliei
pe care-i așteptam să-i sărut;
ai gonit apele ce-mi mângâiau picioarele
dornice de curăție și înnoirea mersului.
Ai întors fețele florilor soarelui cu fața spre amurg
iar eu mă învârtesc după ele să le sărut aurul.
Ai poruncit serii să vină mai repede, iar eu simt că mi-e frig,
că nu-s pregătită să străbat noaptea
dacă nu voi simți aripile îngerilor că mi se odihnesc pe umeri
și-mi suflă în lacrimile adormite pe față...
Îți aud ruga din Ghetsimani și mi s-a luminat în suflet,
când m-ai strigat să-ți fiu ortac în mijlocirea înălțată Tatălui.
Îți mulțumesc de zâmbetul dimineții care și-a întins mierea pe fața-mi.

Alexandrina Tulics, 4 februarie 2022- Delafield