A nu se confunda...
Una-i facerea de bine
Alta iubirea de sine
Una-i dragostea cerească
Alta vorba omenească
Prima-n schimb nimic nu cere
Cea de-a doua vrea putere
Și una e pacea-n lume
Alta o promisiune
Și-altceva agresiune
Să mărești o națiune
Anexezi o regiune
Chiar fără motiv
Se știe
Bine că-ți convine ție
Una conține hârtia
Alta e supremația
Și-altceva diplomația
Și de vrei democrație
Te-nglozi în birocrație
Mergi greșit din inerție
Pe o uliță pustie
Fără nici-o bucurie
Din ambiție prostească
Și mândrie omenească
Iată cum se preamărește
Omul care nu gândește
Sau gândește prea puțin
După votcă beat de vin
Cruce-și face da-i ateu
Ce se crede dumnezeu
Ajunge o nebunie
Să distrugă lumea vie
De pildă să luăm seamă
La istoria umană
Mai întâi omu-a greșit
Mai târziu poate-a gândit
La sfârșit s-a pocăit
Când greșeala a plătit
Când de foarte greu a dat
A primit ce-a meritat
La fapta ce l-a smintit
Doar la urmă s-a gândit
S-a pus tare pe oftat...
Crezând c-a fost deocheat
Fapta care l-a smintit
De la rolul ce-a jucat
Pentru care-a fost creat
E că tare s-annălțat
Îl conduse lucrul rău
Departe de scopul său
Pentru că nu s-a dezis
De fructul cel interzis
Și așa cum este scris
Noi pe Domnul l-am ucis
L-au ucis faptele noastre
A lui Adam gânduri proaste
Minciuna Diavolului
Prin slăbia lutului
Când lucra hotar ușor
Și-i dădea Dumnezeu spor
În grădina Raiului
Pentru bunul traiului
Astăzi Cain ridică mâna
Fiindcă-i fratele mai mare
Abel nu-l crede în stare
Propriul frate să-și omoare
Sau e-acum de El trimis
Să-mplinească tot ce-i Scris
Pentru omul rătăcit
Hristos prin Duhul a venit
Prin Duh Sfânt și Fecioară
Să ne-nvețe și să moară
Pentru omenirea-ntreagă
Ce nu vrea să înțeleagă
Că-i făcut-a trăi-n pace
Și nu-n Cel care-n ea zace.
Că-n iubire e făcută
Nu în ură și-n derută.
A ajuns ajuns iar de ocară
Dar Hristos n-o să mai moară
El coboar-a doua dată
Pân la nori unde se-arată
Pregătit de judecată
Nu mai calcă pe pământ
Unde a avut mormânt
Unde-s oamenii prea mici
De-aia-ia pe ucenici
Șă-i nalțe la Tronul său
Veșnic fiind cu Dumnezeu
Se vor tângui cei mulți
Ce se-ascund de teamă-n munți
Până să plătească vama
Îi conduce iar Satana
De unde puteau ei ști
Făr o buche a citi
Adevărul din cuvânt
Surzi la vorba Celui Sfânt
Mă gândesc că-ntâi greșim
Și-apoi fapta cântărim
De cădem ca nimeni altul
Greșeala s-o dreagă altul
Părând mult prea mare fala
De-a ne asuma greșeala.
Avem suflete prea mici
Și ne credem prea voinici.
Nu prea văd că se cuvine
Acea-ncredere în Sine
Măreț și Slăvit Stăpâne
Când sângele celui Uns
Pentru unii nu-i deajuns! ! ! ...
Maria Despescu
04.02. 2022.
Alba Iulia.