Într-un veac înlănțuit

Într-un veac înlănțuit prin plăcerile deșarte,
Greu mai poți găsi modele vrednice de-a fi urmate...
Lumea este stăpânită de puterea celor, , mari, ,
Oamenii de omenie sunt discreți, smeriți și rari!

Totul pare fără scop, totul pare că-i pierdut,
Viață plină de necazuri, viitor necunoscut...
Dar în tot vacarmul lumii se aude-un glas duios,
O chemare la credință, la iertare, la Hristos!

Se întâmplă lucruri rele parcă dintr-un film desprinse,
Se-mplinesc azi profeții ce în Biblie sunt scrise,
Și-n tot hăul de-ntuneric, valuri înfricoșătoare,
Dumnezeu ne-a mai rămas ca o stâncă de salvare!

Mulți vor azi prin Babilon să ajungă-n fericire,
Nu știu că sunt înșelați de un duh de amăgire,
De aceea plini de sine toată patima-și arată,
Au uitat că-s muritori, au uitat de judecată!

Iminent este sfârșitul, vremea e să ne trezim,
Prin credința și prin har pentru Domnul să trăim...
Azi e ziua mântuirii, azi e vremea de slujire,
Mâine vine judecata și o dreaptă răsplătire!

de Teodor Groza
05.02. 2022
Viseu de Sus