Sunt creştini cu măşti pe faţă
Le tot schimbă deseori,
Însă doar la suprafaţă
Totul pare în culori.

Duminică-i cu masca-ntinsă
Şi smerită de creştin,
Săptămâna întreagă însă
E cu masca de păgân.

O, ce mare rătăcire!
Să-ţi pui măştile pe faţă!
Dumnezeu cu-a Lui privire
Vede întreaga noastră viaţă.

Da, le schimbi după plăcere
Şi pari sfânt, evlavios,
Dar cu ce mare durere
Te priveşte azi Hristos.

Poţi să minţi pe orişicine,
Pe El nu îl poţi minţi.
Chiar te minţi singur pe sine,
La nimic n-ar folosi.

Pocăinţa adevărată
Înseamnă inimă curată,
Dragoste neprefăcută
Ce pe Domnul îl ascultă.

Nici o mască să nu-ţi pui
Trăieşte-naintea Lui.
Nu îţi pune măşti pe faţă,
Dacă vrei să întri în viaţă.