O, nu te-ncrede-n om!
Căci omul te-amăgeşte.
Frumos e ca un pom,
Dar rău dezamăgeşte.

Să nu te-ncrezi în frate,
În soră, sau în tată.
Până şi mama poate
Să te înşele o dată.

Vecinul bun, te minte.
Prieteni te trădează.
Şi Iuda chiar îl vinde
Pe Cel ce îl urmează.

Căci blestemat e omul
Ce-n om s-a încrezut,
Aşa ne spune Domnul
Că este un pierdut.

Să nu te-ncrezi în oameni,
Să nu te pui chezaş,
Chiar nici pentru prieteni,
Rămâi tu păgubaş.