Treziți-vă azi

Treziți-vă azi... mâine nu mai e vreme,
Căci vine îndată un mare-Mpărat,
El strigă din zori ce coboară pe raze,
Și-n ceasul din nopți, El mereu a strigat.

Treziți-vă azi... unitate vă cere,
Ca rugile voastre s-ajungă la cer,
Să fie-nălțate din inimi curate,
Să nu fiți murdari ca acei care pier.

Treziți-vă azi... strigă cerul întruna,
Aprindeți altarul iubirii acum,
Căci nu mai e mult, Cel ce vine e-aproape,
El nu zăbovește o clipă... -i pe drum.

Aduce-un sfârșit dar cu el începutul,
Acelor ce veșnic vor fi numai vii,
A clipelor care vor fi doar senine,
Cu veșnice ce-s doar de vii bucurii.

Treziți-vă azi... e sfârșitul de noapte,
Fiți treji când apare un Mire pe nor,
Să nu vă opriți, mergeți doar înainte,
Urcați... nu pieriți ca acei ce cobor.

Rămâneți pe stâncă mereu în picioare,
În orice pe cale acum ar veni,
Treziți-vă-ndată căci lupta e mare,
Doar treji veți putea-n luptă voi birui.

Să nu ațipiți voi treziți-vă oaste,
Să fiți azi mereu doar acei chibzuiți,
Când ușa deschide, pe nor când coboară,
Când vine niciunul din voi azi nu știți.

Fiți gata în vremi ce-s de grea strâmtoare,
În mijlocul ei poate Domnul veni,
Să nu îl uitați nici în vremuri cu soare,
Acea revenire și-n ea poate fi.

El strigă trezire, voi dați ascultare,
Să fiți la-nălțare în ultimul zbor,
Spre ceruri... acasă, cu Mirele care,
Îndată El vine... coboară pe nor.