Dor de Cuvânt și Creator




De Cuvânt, când te ia dorul
Te-apropie de-nvățătorul
Și cu, Domnul, mult cuvântă
Cât timp trâmbița nu cântă,

Să stai lipit de-nvățătorul
Când se termină fuiorul
Și cu El, să povestești
Despre ce lăcaș primești,

Să-l rogi din timp ca să îțispună
Dacă ești vrednic de-o cunună,
De ești cu cerul cununat
Întreabă pe dreptu-Mpărat,

Ori credință foarte mică
Ai avut și-acum ți-e frică
C-o să ai în iad un loc,
Că ai fost un fals proroc,

Roagă-l atunci să te-ntoarcă
De la calea mult prea largă
Pe îngusta lui cărare,
Că-i răsplata foarte mare

Și deplin să-I mulțumești
C-ai lăsat cele lumești,
Că-ți ia inima și-o duce
Să-I fie zălog la cruce,

Sus în înălțimi cerești
Tu la, Domnul, să privești
Că greșelile lumești
Treptat ai să le rărești,

În credință dacă crești
Dai dovadă că-L cinstești,
Isus vede, te-nțelege,
Nu te judecă din Lege,

Ci, de când ai luat ființă
Și-ai urcat în cunoștință
Te iartă pentru credință
Și-a ta bună conștiință,

Și pe, Dumnezeu, când rogi
Nu-i cere bunuri de consum,
Zile-i ceri cu sănătate,
Fiindcă E atât de bun

Drept răsplată-ți dă de toate
Și viață după moarte,
De Cuvânt, când te ia dorul
Înalță-n Slăvi pe, Creatorul,

Îl laudă, cântă-I cu-a ta gură,
Îi cântă psalmii din Scriptură

13.02 2022.
Maria Despescu