De o mână ce-i întinsă, ești întruna ajutat

De o mână ce-i întinsă, ești întruna ajutat,
Cea care a stat pe cruce, tu de ea ești mângâiat,
Lacrimile ți le șterge, pe obraz când curg mereu,
Este plină de putere, căci este din Dumnezeu.

Peste mări... peste coline, peste munți și peste văi,
Peste gurile deschise ce sunt azi a celor răi,
Tot ea este mâna care, te va trece azi de toate,
Ea lucrează-ntotdeauna-n orice vremi doar cu dreptate.

Pe cărarea cea îngustă, tot de ea ești tu purtat,
Și în luptele mai grele, este cea care-a luptat
Nu te lasă niciodată, mâna ce-a fost pironită,
Nu o vezi... dar lângă tine, este ea în orice clipă.

Îți ridic-a ta povară, și privirea din pământ,
Să privești spre izbăvire nu spre adieri de vânt,
Gândul tău tot ea îl duce, la loc larg... biruitor,
Ea dă norii la o parte, ca sub cer senin să zbori.

Pentru tine orice luptă va putea ea birui,
Niciodat-această mână-n ele nu va obosi,
E puternică... e vie, este-o mână de-Mpărat,
Care într-o scurtă vreme, tot pământul l-a creat.

A creat și universul, care ți l-a dăruit,
Pentru tine sus în ceruri, ea un loc ți-a pregătit,
Ea nu este ca oricare, e mereu doar lângă tine,
Te păzește ca întruna, ție să îți fie bine.

Este cea care coboară, harul peste tin' mereu,
Îți aduce ajutorul, când pe cale-ți este greu,
Acea mână este una, care-i cea mai minunată,
Chiar de este nevăzută, chiar de este perforată.

De te-ncrezi tu în puterea, ce pe ea azi o conduce,
Nu vei fi-n nedumerire, când vei fi la o răscruce,
Ea te va purta pe brațe-acea putere de-Mpărat,
Care pe un braț puternic, zi de zi ea te-a purtat.
Amin