Un imn spre cer

Dumnezeu Atotputernic, ți se-nchină mii și mii,
Firicele mici de iarbă, flori și stelele ce-s vii,
Ți se-nchină chiar și marea, munții ce s-au înălțat,
Toate știu că tu ești Doamne, marele sfânt Împărat.

Ți se-nchină și pădurea, al ei foșnet Ție-Ți cântă,
Valurile mării Doamne, numele-ți binecuvântă,
Știu că doar la Tine este, pentru-o zi de sărbătoare,
Acea mult azi așteptată, de cei sfinți... a Ta-ndurare.

A Ta mare biruință, e de vânt astăzi cântată,
Și de locurile-ascunse, e-o cântare ascultată,
Căci pe adieri e dusă, chiar și-n colțuri de pământ,
Ca să fie auzită, proslăvirea cea din cânt.

Dumnezeu Atotputernic, Tatăl celor veșnic vii,
Multe inimi ți se-nchină, ce așteaptă Tu să vii,
Bat în pieptul celor care, te așteaptă cu mult dor,
Să se-nalțe vor cu Tine, Doamne-n ultimul lor zbor.

Păsările-n stoluri zboară, preamăresc prezența Ta,
Fiarele ce pasc pământul, laudă mărirea Ta,
Totul Doamne ți se-nchină, căci sunt toate ale Tale,
Luna... stelele și raza, printre nori care apare.

Chiar și vremea este una, cea de Tine-ascultătoare,
Spune-ntruna că îndat-al ei Stăpân pe nor apare,
Și ea lui i se închină, căci dorește-al ei sfârșit,
Ca să fie sus... acolo... unde tot e-un infinit.

Dumnezeu Atotputernic, Cel din morți ce-ai înviat,
Și de gura stâncii Doamne, astăzi ești Tu lăudat,
Despietrită-i de puterea, ce se scurge azi mereu,
Printr-un har de-a te cunoaște, cum ești Tu sfânt Dumnezeu.

Se oprește-n loc pământul, când răsună-n depărtări,
Trâmbița ce se aude, glasul Tău de după zări,
Și în fața Ta Stăpâne, stă pământu-n închinare,
Ce așteaptă revenirea, își dorește-o înălțare.

Toate sunt astăzi tăcute, căci Isuse Tu vorbești,
Vrei ca tot ce-ți aparține, cu iubire să trezești,
Strigă Doamne... mult mai tare, închinați în fața Ta,
Cerurile și pământul, nemișcați mereu vor sta.
Amin