Ca să Te strig...
Ca să Te strig nu am putere
Isuse Doamne, mă-ntăreşte,
Şi forţe noi Tu-mi dărueşte,
Şi prin cercări şi prin durere
Din toate Tu, mă izbăveşte!
Ca să Te chem să mă asculţi
Când sugrumat sunt de ispită,
Când soarta mi-e nefericită
Vrăjmaşi oricât ar fi de mulţi,
Cu Tine Doamne-am reuşită!
Ca să Te simt, pentru-ajutor
În zile grele, în ceasuri triste
Când viaţa-mi este privelişte,
Să-mi laşi înger sfânt păzitor,
Să-mi fie în juru-mi oprelişte!
Ca să Te-aud ce îmi vorbeşti,
Şi cum mă-ndemni tot înainte
Prin dulci şi frumoase cuvinte,
Să pot urca spre zări cereşti,
Clipe-s de-aur, şi prea sfinte!
Ca să-Ţi urmez, n-oi pregeta
Să merg pe drumul însemnat,
Pe care Doamne mi-ai trasat,
Căci prea frumoasă-i calea Ta
Când ştiu acum că sunt iertat!
Pe veci de-a fi cu Tine-odată,
Trăind viaţa cuprinsă-n soare
Cu imnuri de slavă-n cântare,
Aceasta-mi-e nădejdea toată
Prin Jertfa sfântă, salvatoare.
Flavius Laurian Duverna
06 Martie 2007
Întotdeauna m-am bucurat, atunci când unele dintre poeziile scrise şi-au găsit ecou în inimile doritoare de mântuire. Dealtfel, scopul lor acesta este: De a oferi sprijin, mângâiere şi speranţa sufletului pe calea care duce spre ceruri, prin credinţa în Mântuitorul, cel ce S-a jerfit la Golgota, şi, totodată, laudă şi glorie lui Dumnezeu.