De-ai ști...

Ai ști să prețuiești vederea dacă tu orb te-ai fi născut
Ai ști să prețuiești auzul când să auzi nu ai putut
Ai ști să prețuiești mișcarea de-ai fi pe pat paralizat
Ai ști să prețuiești mâncarea când zile-ntregi nu ai mâncat
Ai ști să prețuiești adresa la care-acum tu locuiești
De-ar fi să dormi pe străzi, sub poduri și cerul liber să-l privești
Ai ști să prețuiești căldura, de frigul oasele ți-a frânt
De-ai ști să prețuiești natura, poluare este pe pământ
Ai ști să prețuiești familia dacă orfan ai fi crescut
Ai ști să prețuiești iubirea, când rădăcini ura a făcut
Ai da orice pe sănătate, când ai s-o pierzi și vei vedea
Că ea nu are asemănare, cu aur n-o poți cumpăra
Nu te-ai mai plânge că porți mască când ai vedea alții cum mor
Ai fi sensibil, ignoranța omoară chiar și un popor
Vei ști să prețuiești părinții poate atunci când nu-i mai ai
Cu sacrificii crești copiii, le-ai dat, le dai și-o să le dai
Căci la nevoie se cunoaște de ai sau nu un prieten bun
Nu doar la mese, nunți si Paște sau sfânta seara de ajun... .
Ai ști să prețuiești chiar munca pe care-o ai, de n-o mai ai
Te-ajută să fii om în lume, te-nobilează, nu-i un bai
De vrei respect, întâi respectă pe oamenii de lângă tine
Nu poți prosti numai o vreme pe oamenii din jur, știi bine
Cei șapte ani de-acasă dacă nu a fost nimeni să ți dea
Citește Biblia -bunul simț de tine-ndată s-a lega!
Vei ști un preot ca să chemi pe pat de moarte abătut
Căci orice om căință cere de relele ce le-a făcut
De ce în crize și la greu pe Dumnezeu îl căutăm?
La nervi, și de vreo supărare noi tot pe El îl înjurăm?
Nici musulmanii, nici budiștii și nici ateii nu fac asta
Ci doar “ creștinii” îl înjură pe Dumnezeul lor-și basta
O Doamne, dă-ne-nțelepciune să prețuim tot ce ne-ai dat
Căci mulțumirea-i proslăvire, în toate Tu fii lăudat
Tu ești Acel ce ne-ai udat, doar Tu fii binecuvântat!

29 Iunie, 2020
Simona Lucescu