Masura-standard dublu
Ne place sa radem si sa zambim
Dar plangem mult in viata ce-o traim
Ne place in vacanta sa plecam
Insa muncim prea mult ca sa ne-nduplecam...
Ne place mult de altii ca sa fim iubiti
De cei de-aproape si departe indragiti
Dar nu iubim la fel de mult cat asteptam
Noi de la altii-ca iubirea inapoi s-o dam... .
Ne place ca de lume sa fim respectati
Insa respectul poate nu-l dam celor mai putin dotati
Si cata suparare-avem cand noi suntem barfiti
Insa ca prajiturile-nghitim cand altii sunt de rau vorbiti... .
De ce-asteptam noi oare de la altii asa de mult?
Dar exigenta noastra scade cand e vorba de al nost’ statut?
De ce noi la aproape paiul il vedem?
Dar barna din al nostru ochi noi n-o scoatem?
Ne place sa parem de treaba, zambitori
Oricat noi ne-am preface, suntem muritori
Oricat de multe masti noi am purta
Doar Dumnezeu ne stie fata, dar si inima... .
Ne place mult filozofia, teoria
Dar din pacate practica ne-omoara ca si datoria
“ Eu sunt un altul!” spune ca si Nietzsche
“ Ai mila Doamne, de masura mea” as zice... . .
Simona Lucescu, 4 octombrie, 2019
urasc ipocrizia#urasc fariseismul