Aripi

Nu am aripi dar vreau ca să zbor
Deasupra problemelor, întunecat nor
Tinerețea s-a dus, dar în inimă bate
Aceeași ambiție de a răzbate.

Nu mai am timp, anii toți au zburat
Doar clipa de acum, încă nu a plecat
Nu mai am zâmbet, sub mască-i ascuns
Atâtea întrebări, ce-s fără răspuns…

Nu am plecat, de abia am venit
De mult prea mult soare caut loc de umbrit
Dezamăgit am căzut, dar nu sunt zdrobit
Mă bucur în taină de-un nou răsărit.

Cu mulți prieteni, dar singur pe lume
Căutător de sensuri, oceanuri cu spume
Mirajul aventurii plictiseala alungă
Dorurile toate cine să le plângă?

Mi dor, de ce nu știu, mi dor doar de Tine
Olarul cunoaște lutul mai bine
Tristeți, suferințe și ascunsul oftat
Sunt date uitării la limanul visat.

Răscumpăr timpul, vremurile sunt grele
Se simte greutatea sub cerul cu stele
Cuvântul lumină-i în suflet și minte
Pribeag de-a mea țară eu mi-aduc aminte….

Nu-i țara în care umil m-am născut
Nici țara în care să plec eu am vrut
Iubirea divină din inima mea
Mă leagă de ceruri, vie împărăția Ta!

11.11. 2021
Simona Lucescu

Americanii nu mai zâmbesc. Națiunea e în depresie, planeta în colaps. Aripile frânte. Doar Cuvântul e candelă, lumină, înțelepciune și speranță ….