Prietenii adevărați

Cu atâta bucurie îmi amintesc
De prietenii adevărați din tinerețe
Frumoase amintiri mă năpădesc
La apusul soarelui vieții, anii bătrâneții.

Ce-ți poți dori mai mult decât să poți să fii
Tu însuți, fără grija de-a fi judecat?
Căci prietenia bucuria vieții o va îndoi
Iar răcorindu-te durerile le-a și diminuat.

Prietenii făcuți la tinerețe sunt comori
De neuitat indiferent de unde soarta
Ne-a împrăștiat pe toți, având alte valori
Prietenia însă e mai tare decât moartea.

Prietenia e egalitate armonioasă
Un timp de neuitat de calitate împreună
Când fără interese, doar cu fața luminoasă
Prietenii se întâlnesc mereu cu voie bună.

Timpul, distanța, tăcerea și întristarea
Nu pot prietenia adevărată s-o distrugă
Căci soare, liniște dar și furtuni rezervă marea
Viața e ca muzica de Bach, intensă fugă.

O ceas al tinereții, ce frumos ne-ai îmbătat
Cu prietenii adevărate, durabile în timp
Ce-au rezistat furtunilor vieții timp îndelungat
Ce bine e să fii iubit și acceptat în orice anotimp! !

Prieteni dragi, prin orice port al vieții vă aflați
Să știți că azi mă rog ca să vă fie bine
În bezna mării vieții voi intens să luminați
Hristos bate la ușa istoriei, în curând revine!

Unii asupra altora mai mult noi să veghem
Ulei în candelă să cumpărăm, e seară
Cuvântul Sfânt în inimă să îl strângem
Prietenul comun Isus Hristos revine iară!

Simona Lucescu
30 ianuarie, 2022